Warp nu e primul label la care am ghici ca a fost scos acest album. Avand in vedere ca sonoritatile suna mai degraba a pop de Manchester decat a electronice grele, sa zicem, prin filiatie, mai degraba de Sheffield, pe care casa le promoveaza in mod normal. E clar ca Warp are o tendinta spre deschidere.
LoneLady este chiar din Manchester, si asta pare a fi cea mai mare problema a ei acum, dar si un avantaj comercial considerabil. Last.fm: "Ea a aparut in 2005 cu un 4-track si un telecaster. Primul concert in afara Manchesterului a fost la SXSW." Revistele o comenteaza pe filiera post-punk de Manchester, incat si o sarba daca ar compune, ar avea, pe anumite pagini, amprenta clara de "Factory Records".
Muzica lejera, cizelata si foarte dansanta o recomanda pentru a canta in deschiderea unor trupe mai mari si mai spectaculoase, sau sa aiba concerte de club (si hip si underground) cu casa inchisa. Muzica imi suna mai mult a 90s, (desi riffurile agresive - Gang Of Four sau Au Pairs o distanteaza putin de zona), sound-ul imi evoca new wave frantuzesc, vocea este maleabila si suna ori a Fever Ray (Cattletears), ori american, a Cindy Lauper (Have No Past, Intuition) ori B52s.
Piesele sunt ori mai baladesti de truck ori mai disco (Macy Gray, Skunk Anansie, Garbage ori chiar Madonna - If Not Now) - la capitolul vechituri ori suna ca tot disco-pop’ul hip sau MTV actual. Deci un album caldut care merge deopotriva pe Europa.fm si chestionabil.ro, cum ar veni, o muzica nemuritoare. Recomand spre ascultare sora mai buna, George Pringle, care ar fi trebuit sa cante in deschidere la Air, dar sa nu uitam de Romania.